duminică, 17 martie 2013

Recenzie vALLuntar: Manazuru, de Hiromi Kawakami


Sotul lui Kei a disparut in urma cu 12 ani, lasand-o pe aceasta singura, cu o multime de intrebari fara raspuns, si cu o fetita de 3 ani, care are mare nevoie de ea si de prezenta ei. Kei isi petrece acesti 12 ani ca mergand prin ceata, numai existenta fiicei sale ajutand-o sa treaca mai usor peste disparitia sotului sau. Nu-si aminteste multe despre disparitia lui Rei, mintea ei blocand cumva acele amintiri. Ii lipseste fiinta lui, si continua sa se intrebe ce s-ar fi putut intampla. A murit? A plecat cu o alta femeie? A decis sa plece departe, sa fuga de responsabilitatile familiale?
Nimic nu pare sa indice adevarul, insa in urma unui impuls de moment, Kei ajunge in Manazuru, o localitate situata chiar langa mare, si cumva, acest loc o transporta in trecut, pe vremea cand Rei era langa ea.
Numai acolo, acompaniata de valurile marii si de solitudinea locului, reuseste sa mediteze la adevaratele motive pentru care Rei a disparut, si ca in sfarsit sa lase aceasta iubire sa plece. Iar facand asta, Kei parca trece prin niste experiente de decorporalizare, insotita de spiritele vazduhului, care ii devin aliati in cautarea tuturor raspunsurilor.

Am citit Manazuru in mult mai mult timp decat ma asteptam, asta din cauza ca m-am lasat purtata de atmosfera cartii si de toate sentimentele pe care povestea lui Kei mi le-a creat. Mi-a placut, a fost o lectura extrem de profunda, chiar spirituala, si desi nu pot spune ca este cea mai alerta carte, m-a tinut cu sufletul la gura, dorind sa aflu si eu, odata cu Kei, misterele din jurul sotului sau.

De multe ori m-am intrebat ce as face daca m-as afla in situatia ei. Avand in grija un copil cand nici macar de propriul corp nu sunt in stare sa am grija, sa ma descurc singura cu toate greutatile, si dupa atatia ani, inca sa fiu mistuita de iubirea pe care i-o port sotului de mult disparut, traind intr-un fel de bucla temporala. Am cazut de acord ca nu e usor, cum insasi Kei demonstreaza, si prin asta se poate spune despre ea ca e o femeie puternica.

Stilul de scriere al lui Hiromi m-a fascinat, la fel si constructia romanului. Atat de simplu si totusi atat de sugestiv! Mi-a adus aminte putin de simbolism(ca tot il studiez la scoala), dar unul adaptat unui roman. Poti gasi atatea simboluri in romanul ei, si atatea semnificatii, atatea sensuri ascunse in spatele unor cifre...
De exemplu, am intalnit de mai multe ori numarul 12(doisprezece ani, doisprezece cocori zburand, douasprezece zmeie, etc. ) iar cautand si afland simbolistica acestui numar, mi s-a parut ca totul are sens si ca numai semnificatiile din spatele acestui numar ar putea rezuma toate incercarile prin care Kei trebuie sa treaca. Kawakami intr-adevar e un geniu, nu degeaba a luat atatea premii importante(Manazuru a fost chiar premiat de Ministerul Educatiei). :D
''Doisprezece reprezinta o eliberare a sufletului si a trupului,viata spirituala, sacrificiu sau incercare si este un principiu masculin in involutie. Astfel nu mai apartii pamantului, trupul iti este spiritualizat, ai devenit asemenea spiritelor care populeaza vazduhul... A douasprezecea cale este numita si Inteligenta Luminii pentru ca ea este imaginea maretiei. Se spune ca de la ea provin viziunile celor ce vad aparitii.'' (dintr-un studiu de simbolistica)

 Cei care au citit cartea pot confirma ca are sens, in sfarsit :D, mai ales referitor la cuvantul "aparitii''. :D

Va recomand aceasta carte, daca doriti o lectura mai profunda, care sa va si ''rascoleasca'' putin. :D Sunt curioasa de parerile voastre, daca le impartasim sau daca ne aflam la polul opus. Si mai ales, nu uitati sa comentati la aceasta postare! :D
afiş campanie vALLuntar


Aceasta recenzie face parte din campania vALLuntar, care impreuna cu Romsilva, pentru fiecare 15 comentarii stranse la o postare, doneaza un copac. Restul comentariilor se cumuleaza cu alte comentarii de pe alte bloguri si Editura All planteaza copacii stransi datorita lor.

Spor la comentat! :D

28 de comentarii:

  1. Iiii, al treilea om cu VALLuntar pe care îl întâlnesc. Eu am ratat campania. Fuck. Vroiam să plantez copăcei:)) Oricum, mă inscriu la anul dacă se mai face:o3
    Cât despre Manazuru, nu cred că am s-o citesc în viitorul apropiat ^.^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Data viitoare! :D Pacat ca nu o vei citi, e chiar draguta cartea. :D

      Ștergere
  2. Mie mi se pare interesanta, am mai citit o recenzie a acestei carti :) Sunt mai mult adepta actiunii si a dialogului, dar mi-ar placea sa citesc Manazuru, e asa profunda :) Hai cu copaceiii <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie imi plac cartile cu multa actiune, dar si cele profunde isi au rostul lor, ca altfel ne-am plictisi. :D Merci! :D

      Ștergere
  3. Interesanta carte! Imi place foarte mult subiectul, iar recenzia facuta de tine este superba.

    RăspundețiȘtergere
  4. E prima data cand aud de cartea aceasta. Cred ca fiecare dintre noi are nevoie sa citeasca din cand in cand de o carte profunda si plina de semnificatii. Recenzia e foarte frumoasa. Spor la plantat copacei!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este, in privinta cartilor profunde. Am observat ca in ultimul timp, numai carti de genul asta am citit, si nu ma voi opri aici. :)) Multumesc, sper sa-i plantez cat mai curand! :D

      Ștergere
  5. Mi-a plăcut rencezia ta foarte mult! Şi eu am citit această carte pentru campanie şi mi s-a părut interesantă. Nu sesizasem prezenţa simbolului 12. A fost una subtilă şi bine poziţionată în roman având legătura cu ideea de bază.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! :D Probabil ca nu as fi sesizat-o nici eu, daca nu ma antrenam la scoala sa gasesc astfel de indicii. :))

      Ștergere
  6. Foarte interesant subiectul, cred că mi-ar face plăcere să o citesc. Scriitorii japonezi am observat că abordează subiectele într-un mod mai profund. Mie îmi place enorm Haruki Murakami. Multă baftă în campanie!

    RăspundețiȘtergere
  7. Oh, sufletul japonez, greu de inteles si patruns. Eu una nu simt literatura japoneza, desi am incercat mereu si mereu. Dat poate maiincerc inca odata cu Manazuru.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate de data aceasta, vei avea o alta perceptie si vei observa lucruri pe care nu le-ai observat de prima data. Mie asa mi se intampla, de obicei. :D

      Ștergere
  8. sincer nu am auzit...de aceasta carte...dar mi-ar placea sa o citesc:)

    RăspundețiȘtergere
  9. Tema abordata de scriitoare mi se pare interesanta, o sa tin minte sa trec cartea asta pe lista de lectura. :) Spor la plantat copaceii! :D

    RăspundețiȘtergere
  10. Mi-a plăcut citatul pus la final, mereu îmi place recenziile care au citate.
    Cred că mi.ar plăcea cartea, pare oarecum o dezlegare de mistere. Mi-a plăcut mereu să citesc astfel de cărţi. Numărul 12 trebuie să fie sigur un simbol, cam ca în basme când se repetă 3 sau 6.

    RăspundețiȘtergere
  11. Știu că nu-i o carte plină de aventură... cred că ar prinde bine o lectură liniștită, care să invite la pace spirituală :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Oh... tocmai cand am dat send la comentariu mi-a picat netul. Asa ca ma voi repeta (in cazul in care sunt comentarii moderate si celalalt comentariu a ajuns acesta poate fi sters, ignorat bineinteles:D).
    Ziceam ca imi pare rau ca nu am descoperit cartea mai devreme, dar bine pentru ca la urmatoarea comanda stiu ce sa imi iau;).

    Felicitari pentru recenzie, mi-a placut foarte mult. Si sa plantam un copacel:)
    Rux

    RăspundețiȘtergere
  13. O dramă care merită citită! Vreau s-o citesc şi eu curând că m-ai făcut curios. Frumoasă recenzie!

    RăspundețiȘtergere
  14. felicitari, am citit aceasta recenzie iar cartea mi se pare foarte interesanta. dupa parerea mea merita citita.

    RăspundețiȘtergere
  15. Chiar daca nu este genul meu de carte, mi-a facut placere sa citesc recenzia ta :)
    Bafta la strans comentarii!

    RăspundețiȘtergere
  16. Pare superba, asa cum ai descris-o. Am s-o caut si eu.
    bafta multa sa ai!

    RăspundețiȘtergere
  17. Pare interesanta. Mie imi place mult coperta! <3

    RăspundețiȘtergere
  18. Şi eu am scris despre Manazuru...si in cazul meu lectura a durat mai mult decât preconizasem. Este o carte se stare. Nu se poate citi chiar în orice moment al zilei. Felicitări pentru recenzie!

    RăspundețiȘtergere
  19. Chiar m-ai facut curioasa. Cred ca o sa imi iau si eu cartea.

    RăspundețiȘtergere
  20. M-ai facut curioasa in privinta acestei carti! Chiar as vrea sa o iau si eu candva.

    RăspundețiȘtergere
  21. nu e o lectura usoara dar merita citita. spor la plantat

    RăspundețiȘtergere

Spune-ti parerea! ;)