Recenzie ''Minunatele oase''-Alice Sebold

Chiar daca prima privire asupra acestei carti te duce cu gandul la o carte violenta, nu este chiar asa, este o intamplare care din pacate se poate intampla oricui in zilele de azi, o lectie de viata pe care toata lumea ar trebui sa o invete.

Rezumat: O tanara in varsta de 14 ani, Sussie, este omorata, iar intreaga sa familie este ravasita, ajungand in unele momente in care fiecare membru isi traieste durerea in propriul stil, astfel ajungandu-se la o oarecare destramare.

Naratorul este chiar Sussie, care se trezeste in viata dupa moarte intr-un loc pe care il numeste Rai, dar nestiind concret unde se afla de aici ea poate vedea absolut tot ce se intampla pe pamant in viata celor dragi, pe care i-a lasat in urma, chiar si a criminalului.

Tanara este uneori trista vazandu-si prietenii crescand si facand anumite lucruri pe care ea nu va avea niciodata posibilitatea sa le faca. 

Parintii lupta pe parcursul intregii carti sa afle ce s-a intamplat cu fiica lor, ne stiind ce a patit cu adevarat, dar si mai important cine a omorat-o.

Stiind ca din moarte nimeni nu se va mai putea intoarce vreodata, cartea ne “smulge” un zambet atunci cand vechile legaturi ale familiei incep sa se inchege iar.

Opinie personala:

Pimul cuvant care se iveste in mintea mea la auzul acestei carti este ”minunat”, am citit aceasta carte vazand desigur filmul (The lovely Bones 2009) din intamplare, in cautarea mea disperata si insetata dupa unul.

O recomand oricui imi cere ceva bun de citit din toata inima, recomand si filmul, mie mi-a placut foarte mult si dupa ce l-am terminat am ramas ceva timp  cu gandul la el.

E o lectura usoara, care te face sa te gandesti mai mult asupra vietii, poate pe unii facandu-i sa constientizeze ca fiecare clipa trebuie traita cu maxima intensitate, pentru ca poate nu ne vom mai intalni niciodata cu acea clipa.

Citate:

-“Numele meu de familie era Salmon, ca al speciei de pești. Cel de botez, Susie. Pe 6 decembrie 1973, când am fost ucisă, aveam paisprezece ani. “

-“In globul cu zapada pe care tatal meu il tinea pe birou era un pinguin imbracat intr-un frac alb si negru. Cand eram mica, tata ma aseza in poala si lua globul in mana. Il rasturna, lasand sa se adune toata zapada in varf…’’

 Cartea a aparut in 2003 la editura Polirom, pentru detalii/achizitie, click AICI.

Recenzenta:-D- (Pana la aflarea numelui adevarat:D)