Revenim la acelasi subiect: rautatea umana. Cat de departe poate ajunge? Ei bine, ieri si azi am avut confirmarea ca poate ajunge pana in celalat capat al Universului, atat de intepatoare poate fi aceasta blestemata rautate. Unii, pentru a ajunge acolo unde doresc, undeva sus, sunt in stare sa-i zdrobeasca pe ceilalti, sa-si tradeze prietenii si sa uite de principii si scrupule. Si totul doar pentru a parea mai presus de ceilalti.
Singura reactie pe care mi-o provoaca aceasta caracteristica ingrozitoare a unor oameni este cea de greata. As vrea sa pot disparea de pe acest pamant, sa uit de toti si de toate, sa uit ca exist. Din pacate, acest lucru nu este posibil, asa ca voi lupta. Da... Voi lupta pana voi avea dreptatea de partea mea, pana in panzele albe. Insa nu ma voi cobori la nivelul acelora care cred ca ma pot dobori, nu poti lupta impotriva focului cu foc, ci cu apa, e singura metoda care are efect cand vrei sa-l stingi.
Crezi despre o persoana numai lucruri bune, crezi ca ti-e prietena, insa numai la greu poti vedea ce zace ascuns in inima si in mintea unui om, descoperi ca cei pe care ii considerai prieteni iti sunt de fapt cei mai aprigi dusmani, si gasesti o prietenie mult mai sincera acolo unde nu te asteptai. Am descoperit ca am mult mai multi prieteni decat credeam, ma declar multumita si le multumesc si lor pentru sprijinul pe care mi l-au oferit in infernala lupta a adevarului.
Cat despre asa zisii ''prieteni'' de pana acum, le urez numai bine si le spun sa fie cu bagare de seama, caci nu voi uita clipele ingrozitoare prin care m-au pus sa trec, nu voi uita zambetul pe care mi l-au sters de pe fata tot cu un zambet. Nu, nu... Nu voi uita!
Si voi posta din nou aceasta melodie, pentru ca se potriveste uimitor de bine cu situatia in care ma aflu in acest moment, singura consolare pe care o am este muzica!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ti parerea! ;)