Recenzie: "Shadows"(Lux#0.5), de Jennifer L. Armentrout

Nu mă trăgea inima să citesc cartea asta, pentru că din descriere am aflat că nu e despre Daemon și Katy, cum îmi doream eu, ci despre Dawson, fratele geaman al lui Daemon, și Bethany, fata de care s-a îndrăgostit. Dar i-am dat o șansă, pentru că vroiam să aflu povestea lor. Și mă bucur că am făcut-o.

Cei care n-au citit Obsidian, probabil nu vor ști cum se sfârșește relația dintre Dawson și Bethany, așa că nu voi spune nici eu asta,  voi încerca să nu creez o recenzie cu spoilere, pentru că, știți și voi, e altfel când afli anumite detalii din carte.

În Petersburg, orașul în care trăiesc Daemon, Dawson, Dee și alți Luxeni, se mută Bethany, împreună cu toată familia ei. Din momentul în care pășește în sala de clasă a liceului PHS, între ea și Dawson are loc o chimie ciudată(aici chiar e vorba de o chimie perfectă), o puteți numi dragoste la prima vedere, căci le bântuie mințile amândurora. Dawson devine un fel de umbră a lui Bethany, nici chiar el nu știe de ce se comportă așa, chiar dacă Daemon e furios rău pentru că ei, Luxenii, n-ar trebui să se întâlnească cu fete umane.  Dar lui Dawson nu-i pasă. Tot ce vrea el e să fie cu Bethany.

Nici cu Bethany nu e mai ușor, și ea se îndrăgostește  lulea de el. 

Relația lor avansează rapid, încă din primele zile, așa că Ash și Andrew, dar și Daemon și ceilalți Luxeni, încearcă să împiedice asta. Însă nimic nu-l poate face pe Dawson să renunțe la Bethany, o apără în fața semenilor săi cu multă îndârjire. Iar în orice încăpere s-ar afla ei, în sala de clasă, în sala de sport, sau chiar în camera lui Bethany, brusc aerul devine mai dens, ei fiind conștienți unul de celălalt. 

Timpul trece, iar cei doi nu se mai pot sătura unul de celălalt, orice ar face, întotdeauna găsesc subiect de discuție. Nu că ar fi nevoie, s-ar mulțumi să se privească unul pe altul toată ziua, atât de mare e nivelul lor de îndrăgostire. Între timp, au loc niște evenimente care întăresc conexiunea celor doi, evenimente care îi fac să creada că au fost sortiți înca de la început și că nimic nu-i va despărți.

Totuși, într-o seară, când cei doi plănuiau o ieșire la film, ceva nu a mers bine...  

Dacă plănuiți să citiți Obsidian(ceea ce vă recomand cu multă, multă căldură), trebuie neapărat să citiți și Shadows, e minunantă cartea. Începi să-i îndrăgești pe Dawson și pe Bethany și iubirea asta a lor, care depășește aproape orice obstacol, te va face și pe tine să visezi la una. Mie deja mi-e dor de ei doi, iar pe parcursul cărții, cu toate că știam deznodământul din Obsidian, am sperat că un duh magic va veni și ca prin minune îl va schimba. Nu, n-a fost așa, din păcate, iar speranțele mi-au fost spulberate. Dar acum înţeleg mai bine de ce Daemon are acele aversiuni faţă de oameni, deoarece conexiunea dintre el şi fraţii lui e foarte bine închegată, cei trei fraţi ţin foarte mult unul la celălalt.

 Îmi va fi dor, foarte dor de ei doi, de Dawson și de Bethany, nici n-aveți idee cât de mult. În aceste două zile de când am terminat de citit cartea, am fost ca o legumă, credeți-mă. M-am implicat sufletește în relația lor, poate mai mult decât trebuia.  Dar dacă finalul n-ar fi fost așa, mă îndoiesc că mi-ar fi plăcut cartea la fel de mult. Ar fi fost doar o carte drăguță cu happy-end.

V-o recomand, trebuie neapărat să o citiți, să nu credeți că toată cartea e plină de momente triste, e așa doar la final. În rest, veți fi captivați de dragostea lor și veți râde în unele momente, pentru că da, are și momente hazlii, în care veți râde cu gura până la urechi, la fel ca momentul din citatul de mai jos:  :D

“„Did you just…clean a dish?” Dee backed away slowly, blinking. She glanced at Daemon. “The world is going to end. And I’m still a vir—” “No!” both the brothers yelled in unison. Daemon looked like he was actually going to vomit. “Jesus, don’t ever finish that statement. Actually, don’t ever change that. Thank you.”

Un alt citat care mie îmi place foarte mult:

  „It’s okay. It’s over.” He slipped back into his human form, pulling her against his chest, resting his cheek against hers. Their pounding hearts beat in unison. „I’ll never let anything happen to you. I promise. You’re safe with me.” Bethany’s fingers dug into his shirt as she shivered. „I know. I love you.”

Nota: 5+/5

(Ştiu, în ultimul timp am dat cam multe note de 5+, dar toate cărțile recent citite de mine au fost minunate, nu mă lăsa inima să le dau mai puțin, pentru că, vedeți voi, nu merită mai puțin.)

Si o melodie pe care o ascultam in timp ce citeam: